Forum Pescuit la Somn

Si pt ca tot vine iarna, unde seara e destul de lunga, as dori sa discutam in continuare, sa analizam si sa ne facem ganduri asupra citorva aspecte si situatii cu care toti ne-am intalnit deja, fie personal fie traite de prieteni: pestii capitali.

De la inceput va rog mult sa nu luati nimica din ce se va discuta aici personal, si as ruga daca se poate sa participe cit mai multi la discutii cu pareri si intrebari. Va rog mult sa ramanem la discutii, si sa nu trecem la certuri!
Deasemenea doresc sa precizes ca noi, Echipa forumului, NU dorim si nu putem impune pescarilor regulamente noi sau anumite comportamente pe apa, aceasta este de competenta personala si responsabilitatea fiecarui pescar, precum si a asociatiilor pescaresti care distribuie si organizeaza apele in care pescuiti.

Fiecare dintre noi viseaza la un paradis al pescarilor, adica la o apa bogata in peste, daca se poate in toate speciile si marimile posibile. Se poate realiza, sau ba?

In alte subiecte, ceva mai vechi, s-a aruncat in discutie precum exemplarele mari, pestii capitali nu ar mai fi reproducatori buni, iar in acest sens nu isi mai au rolul in apa. Pe ce baza aceste informatii, nu mai retin…
Deasemenea s-a mai precizat ca, un peste capital este un daunator mult mai mare decit semenii lui mai mici, mancand cam tot ce misca in jurul lui, mult mai mult decit exemplarele mici. Oare asa este?
Datorita traditiei culinare din tarile estice, dar si vestice (de ex Germania), gasim cam in toate cartile de bucate preparate de crap, stiuca, salau, somn,… dar, in nici o carte de bucate nu se specifica sau nu se recomanda dimensiunea optima a pestelui preparat pentru o mancare gustoasa si totodata sanatoasa. Voi ce parere aveti despre un peste sanatos, adica asa cum ne recomanda medicul?

Avand in vedere cele 3 aspecte amintite, as vrea sa va intreb pe voi ce parere aveti despre acestea? Mai ales pt cele 3 specii de pesti rapitori: stiuca, salau si somn. Exemplarele mari au un rol important in apele noastre pt reproducere si pt echilibrul natural, sau doar pt pozele cu trofee?

PS: doream mai de mult sa deschid acest subiect, insa pina acuma nu am gasit documentatia necesara, studii sau lucrari stiintifice despre aceste lucruri care sa confirme sau sa dezfirme importanta pestilor capitali. La baza acestor afirmatii stau o serie de cercetari al Prof. Dr. Arlinghaus, care a studiat ani la rand diferite lacuri cu diferite metode de administrare a pestilor.

Concluzia trasa de acesta este urmatoarea:
Sa presupunem ca, daca ar fi dupa mine, daca ar trebui eu sa administrez si sa raspund pt spatiile piscicole unde pescarii ar dori sa prinda regulat peste, de toate dimensiunile (adica si medii dar si exemplare capitale) si sa si poata consuma un peste sanatos, eu as da urmatorul regulament:

Marimea pestilor retinuti
Stiuca – intre 40 si 80 cm
Salau – intre 35 si 70 cm
Somn – intre 70 si 140 cm

Ce parere aveti voi despre aceasta afirmatie? E ok, sau pt o apa bogata in peste ar fi mai ok sa fie complet NoKill? Sau sa nu fie nici un regulament cu marimea pestilor retinuti? Sau pestii capitali mananca prea mult si trebuie scosi?
Ca ex putem lua Vladimirescu, unde se practica NoKill cu stiucile.

Super statement-ul! Foarte interesant…

Alte pareri?

De unde esti atata de sigur ca carnea somnului e plina de grasime? Eu de ex am incercat dintr-un somn de cca. 10 kg, si mi-a venit sa vomit. Consoartei ii place pestele la nebunie, dar nu a putut fi deloc impresionata de somn. Dar aici fiecare cum ii place, unii carne mai grasa, altii mai uscata. Subiectul insa dezbate pestii capitali, adica si stiuca si salaul, si anume daca carnea acestora e sanatoasa, nu neaparat gustoasa.

PS: Cu cea mai mare placere! Cind am citit ce scriai, mi-au si venit citeva in cap, cum ar fi: „…da, dar daca mosu‘ manca sanatos, poate traia 120 de ani!“ Tema sanatatea a inceput si pe mine sa ma preocupe indeosebi cind am inceput acum 2 ani cu tablete zilnice pt tensiune. Un subiect foarte ok pe care ar trebui sa-l discutam: ce inseamna mancare sanatatoasa!
Informer, asteptam un subiect pe tema aceasta.

Da Mane, din pacate raurile sunt “cosul de gunoi” a intregii industrii europene. Incepind cu resturi de antibaby, pina la diferite substante chimice sau chiar metale grele, totul se gaseste atata in rauri, cit si in pesti.
Cam asa si este, cu cit pestele e mai mare, cumuleaza in timp tot mai multe rahaturi.

Gigi, nu e vorba de a face diferenta intre o balta, un lac sau un rau, cit de grav e sa retinem pestele, ci de importanta pestilor capitali in ape, in general, si de diferenta intre un peste mediu si unul capital servit pe masa. Chiar si o mana de pescari sportivi buni, pot face ravagii chiar si pe rauri, deci contribuie si acestia la reducerea nr de pesti. Dar in primul rand poluarea apelor, apoi industrializarea, adica canalizarea raurilor, distrugind astfel fauna si posibilitatea pestilor de a se reproduce, braconajul, etc, etc,…dar si asociatile au o particica de vina, si la fel si pescarii sportivi (acestia din urma mai mult sau mai putin, exemple ar fi cred ca cu sutele).

Dar sa ne intoarcem la importanta pestilor capitali din apele noastre…
De ex, cum e pe Vladi, e stiuca in prostie?
E stiuca pe an ce trece tot mai multa?
Se prinde si multa marlitza?
Care marime de pesti se prind cel mai mult?
Prind toti pescarii stiuca, chiar si copii, adica si cei fara experienta? Ma gandesc ca da, daca e plin de esox in apa…
Sunt multumiti toti pescarii de rezultatele de pe lac si revin cu drag stiind ca oricind vor prinde acolo stiuca?
Stiucile capitale, devin mai multe si mai mari pe an ce trece, sau stagneaza nr acestora?

Sa nu uitam ca, la fel ca si stiucile, si salaul si somnul cind nu au ce manca, isi mananca puietul si semenii.

Citat de la »kzoli«

odata cu trecerea anilor si cresterea pestilor desi cantitatea de "icre/lapte" creste cantitativ, "CALITATIV "lasa de dorit...

Kzoli, te rog nu te supara daca te intreb, cum ai ajuns la concluzia aceasta?

Probabil ca asa este Kzoli, Ovidiu, insa, cum am scris mai devreme, am inceput sa studiez lucrarile Prof. Dr. Arlinghaus, multe dintre ele vazute din prisma unui pescar.
De ex, el scrie urmatoarele despre reproducerea pestilor:

„…comportamentul pestilor din crescatorii nu se poate compara cu comportamentul pestilor din apele natural, atata in stilul de hranire cit si de reproducere. Studiile au aratat ca, exemplarele capitale prinse in ape naturale NU au depus icre in captivitate. Procesul de recoltare/ mulgere a icrelor/laptilor atat de la exemplare capitale cit si medii a pestilor capturati din ape naturale au dus la acelasi rezultat: o reproducere slaba. Cauzata cel mai probabil de stress, frica, efortul de a scapa din plase…
In schimb, in libertate, pestii capitali, cei cu multa experienta, depun icrele cu pina la 4 saptamani mai tarziu, alegand momentul cel mai prielnic pt depunere, si nu doar impinsi de comportamentul/ indemnul natural. Embrionii ce provin de la exemplarele capitale sunt mai robuste, mai puternice si au mult mai mari sanse de supravietuire. Si, ca si la oameni, din parinti mari -> copii mari, si invers. Bine-nteles ca exista si exceptii, acesti pesti sunt insa cu defecte de gene.

Studiile facute pe mai multe lacuri naturale au aratat ca acolo unde era interzisa capturarea pestilor capitali populatia de peste s-a dezvoltat in cativa ani mult mai bine decit in lacurile unde era doar o dimensiune minima pt pastrarea pestilor capturati. Astfel, in aceste lacuri din urma, cu toate ca pestii au avut o varsta inaintata, nu s-au dezvoltat in pesti capitali.

Din punct de vedere al reproducerii pestilor in ape natural, exemplarele capitale reproduc pestii cu cea mai mare sansa de supravieture, genele de pesti mari/ capitali sunt transmise mai departe, si populatia de peste reprodusa este mult mai mare decit in apele unde nu exista reproducatori capitali.”

Intr-un articol foarte interesant, unde da si nume studiilor efectuate (de el sau alti cercetatori), spune asa:

„…in captivitate un peste rapitor mananca tot ce i se da, tot ce-I trece prin fata botului. In schimb, in libertate, pestii praduiti se ascund in maluri, ierburi, astfel ca rapitorii au o problema de consum de energie, un raport intre consum si reinnoirea energiei. Asa ca, acestia se specializeaza in timp pe pesti prada raniti, bolnavi, morti si incearca sa nu depuna eforturi prea mari care duc la o crestere a energiei consummate. Astfel se face un echilibru natural si pestii pasnici se dezvolta in aceasi masura cu rapitorii. Un peste in captivitate isi procura hrana foarte usor, aici neexistand efortul depus pt hranire, astfel ca intr-o incinta mica toti pestii hrana dispar rapid.”

Un alt rezultat al studiilor, a fost urmatorul:
“…pescarii sportivi merg la pescuit nu numai sa prinda peste, ci sa se si recreeze, sa elimine stresul de la service, sa admire natura... Un pescar sportive care poate practica pescuitul este mai implinit decit un pescar care nu poate practica acest sport, chiar in limite. Dar, incoronarea - multumirea maxima sufleteasca, o dau rezultatele pescuitului, capturile de pesti, daca se poate capitali.
Studiind mai multe lacuri naturale cu o populatie diferita de stiuca, am putut trage urmatoarele concluzii:
1. In apele unde se practica NoKill, dupa o perioada de citiva ani capturile s-au rarit drastic, pestii invatand sa se fereasca de toate nalucile. Astfel, majoritatea pescarilor au ramas nemultumiti de rezultate, cu toate ca pestii erau in numar mare in apa, si nu au mai vizitat acele lacuri. Deasemenea, pestii nu au mai putut sa se reproduca cu success, puii de stiuca erau mancati imediat de celelalte stiuci (medii si mari). Doar f putin puiet a reusit sa se dezvolte spre pesti medii, oferind in acest timp unui nr mic de pescari bucuria unui drill.
2. In apele cu dimensiuni minime de pastrare a pestilor, aici sau rarit repede pestii capitali, iar in citiva ani s-au mai prins doar exemplare medii. Cu toate ca unele exemplare erau batrane, nu au ajuns la o marime capitala. Hmmm?
3. In apele unde a fost definita de o fereastra minima si maxima pt pestii retinuti, de ex 40 – 85 cm, aici pestii sau dezvoltat cel mai bine, sau reprodus cel mai bine, rezultatele pescariilor au fost cele mai satisfacatoare.”

Si inca o chestie interesanta pe care o aminteste:
“…un peste capital nu mai creste atata de repede ca un peste tanar, mediu ca marime, nu mai are nevoie de atata hrana pt a-si dezvolta musculatura. Adica, o stiuca de 10 kg mananca mai putin decit 10 stiuci de 1 kg, sau 5 stiuci de 2 kg, care la acea marime au inca nevoie de multa hrana pt dezvoltare.”

Astfel, avand in vedere toate aceste aspecte, un peste capital este de o mare necessitate si importanta in apele noastre pt o reproducere si o buna populatie de peste, pt un echilibru natural si, NU este recomandat pt consum din cauza timpului indelungat de viata, ce permite o depozitare a multor substante chimice, metale grele samd… De aici, un peste tanar, mediu, este mai sanatos pt consum decit un peste capital.