Forum Pescuit la Somn

Deoarece s-a amintit intr-un alt topic despre aceasta paralela am zis ca n-ar fi rau sa lamurim, daca putem, care-s fenomenele ce se petrec cu pestii/oamenii atunci cand sunt supusi brusc la diferente mari de presiune. Imediat dupa revolutie, pe vremea cand eram un teenager speolog , am reusit cu mare greutate sa-mi cumpar un costum de scafandru pentru a merge mai departe in pesteri acolo unde se termina galeria si incepea apa... Am oarecare cunostinte in domeniu dar stiu sigur ca este cineva aici pe forum care practica scufundarile (din pacate nu mai retin userul) si probabil stie mult mai multe despre subiect.

Revenind, cred ca sunt doua fenomene care au importanta majora in aceste cazuri: (1) modificarea volumului cavitatilor pline cu gaz (de ex. "beșica" la pesti sau urechea interna la oameni) si (2) modificarea cantitatii de oxigen dizolvat in sange.

1. Primul caz este o manifestare evidenta a faptului ca presiunea in apa creste/scade cu o atmosfera la fiecare 10m adancime. Este clar ca daca scufundam o minge de cauciuc la 40m, va fi mai mica decat la suprafata apei. In paranteza fie spus, mingea o sa ramana sferica, asta referitor la afirmatiile ca presiunea "apasa" pe obiect... da, apasa dar apasa din toate directiile la fel, nu numa` de sus in jos ci si de jos in sus si din lateral, n-o "turteste" ci o "micsoreaza". ;) Revenind, acest efect poate fi compensat partial, cel putin la scafandri prin diverse manevre specifice. Un exemplu ar fi la scufundare, se tin narile stranse intre degete si se sufla puternic aer pe nas. Astfel se compenseaza presiunea din urechea interna cu presiunea marita care apasa pe timpan. Efecte ale acestor diferente de presiune cred ca am experimentat cu totii atunci cand urcam sau coboram cu masina pe un munte si unde ni se infunda urechile cateodata.

In cazu` pestilor adusi brusc de la adancimi mari, nu stiu cat de repede si daca pot sa compenseze diferenta de presiune din toate cavitatile importante ale organismului lor. Se spune ca somnii sunt mai capabili decat salaii (de exemplu) s-o faca si de aceea "le ies ochii" celor din urma. Habar n-am daca-i asa dar poate va dati cu parerea.
Am vazut la un moment dat un filmulet cu pesti ridicati de la mare adancime care fiind eliberati nu se mai puteau scufunda din cauza dilatarii exagerate a "beșicii" si astfel dadeau coltzu`. Solutia prezentata in filmulet era inteparea cu o tija foarte subtire si ascutita a beșicii pestilor, prin gura. Astfel, cu pretul unei raniri usoare se elibera excesul de gaz si pestii se puteau scufunda... acu` nu s-o filmat daca traiesc dupa aceea da` pareau foarte fericiti cand plecau .

2. Al doilea fenomen este mai putin vizibil in exterior dar are un efect MULT mai important. Cantitatea de oxigen dizolvata in sange creste sau scade functie de presiune. Daca un organism care a stat o perioada mai indelungata la o adancime mare (supus la o presiune considerabila) este adus brusc la suprafata atunci o parte din oxigenul care era dizolvat in sange se transforma in gaz, formand bule IN TOT ORGANISMUL. Acestea pot cauza spargerea vaselor de sange sau infundarea lor (embolie gazoasa). Daca in primul caz de care am vorbit un scafandru risca spargerea timpanului (ca exemplu), in al doilea caz risca decesul. Singurul remediu pentru scafandri este sa faca pauze la diverse adancimi astfel incat sa dea timp organismului sa elibereze acest gaz in exces cu riscuri minime. Aceasta eliberare NU POATE FI FACUTA VOIT iar timpul ce trebuie petrecut pe palierele de decompresie (asa se cheama) poate ajunge de ordinul orelor, depinzand de cat timp a stat organismul la presiune mare.
Personal nu prea vad cum ar putea un peste sa realizeze aceasta decompresie in cateva minute. I-adevarat ca un peste are un organism mai simplu si s-ar putea sa nu paralizeze de la o bula de gaz ca omu` da` totusi nu-i nici chiar asa un organism simplu ca o amiba... are si el un fel de creier, branhii cu vase de sange comparabile cu plamanii omului etc. Din acest punct de vedere cu cat se elibereaza pestele mai repede astfel incat el sa se INTOARCA la adancime, cu atat efectele pot fi mici.

Cred ca ar fi interesant de aflat mai multe amanunte/pareri despre cele doua fenomene in discutie.

Zorane, d-aia am si discutat despre al 2-lea caz ca sa subliniez ca cel putin la oameni este mai important decat 1.
Cred ca ceea ce spui tu face referire la primul caz.
Repet, nu vad cum realizeaza un peste eliberarea VOITA a gazului din VASELE DE SANGE, nu din beșica.
Dar poate la pesti n-are importanta... cu toate ca ma cam indoiesc de asta... .

Zitat von »Zoran«

Probabil ca nu are importanta. Din moment ce un somn se desprinde de la 40 de m adancime pt a urca "sageata" in sus, pina chiar la 5 m sub barca (cu stationari minime), cred ca stie exact ce face si ce poate face. Daca cazul 2 l-ar afecta, sunt convins ca nu ar veni sus.

Trebuie sa te contrazic pt. ca exact la fel se intampla si in cazul scafandrilor.
Fenomenul de "degajare" a bulelor in sange nu se produce instantaneu!
Exact la fel cum spui, s-au intamplat cazuri cand un scafandru a iesit rapid din apa, de la mare adancime (de nevoie...) si a intrat imediat inapoi sa-si faca decompresia necesara (exista niste tabele cu cat trebuie sa stai si la ce adancime, functie de cat ai fost expus).
E, nici persoanele in cauza n-au patit nimic INSA daca n-ar fi intrat la loc, f. probabil ca mureau.

Zitat von »Zoran«

Pai da, si? Nu inteleg…

Prima implicatie (in cazul in care asa se petrec lucrurile) este ca un peste scos rapid de la adancime mare o sa moara egal daca "i-au iesit ochii sau nu" pt. ca fenomenele "mecanice" de la cazul 1 nu-s tot aia cu ce se intampla in cazul 2.
A doua implicatie este ca degeaba le faci tu oxigenare la apa "mica si linistita" ca mai bine le-ai da drumu` sa ajunga rapid inapoi de unde au venit c-ar avea mai multe sanse.
Hai sa nu judecam rapid si superficial, de cele mai multe ori lucrurile sunt mai complicate decat par la prima vedere.

Zitat von »Zoran«

Cea mai recomandata metoda de el pt cei ce practica C&R este sa NU se pescuiasca salaii si bibanii la adancimi mari.

Cat se specifica in lucrarea respectiva ca reprezinta aceste adancimi mari?